Monumente istorice

Mausoleul Eroilor din Mărăşeşti

Mausoleul a fost construit în urma propunerii făcute la data de 8 iunie 1919 în Congresul Societății Ortodoxe a Femeilor Române. Comitetul de Inițiativă a fost format din: Presedinte Alexandrina Cantacuzino, Nicolae Iorga, Gen. C. Cristescu, ing. C Balș, Maria Glagoveanu, Elena Odobescu, Elena Davila, ing. N. Micrescu și Zoe Gh. Rarincescu .  Lucrarile au fost începute în 1923 pe terenul donat de moșierul Georgeș Negroponte și au fost finalizate  la 18 septembrie 1938 când a avut loc sfințirea în prezența Familiei Regale.
         Monument de arhitectură funerară, Mausoleul Eroilor de la Mărășești este unicat, atât prin valoarea lui arhitecturală cât și ca proporții; este opera unor autori de prestigiu: arh. George Cristinel, sculptorii Ion Jalea și Cornel Medrea, Pictorul Eduard Săulescu.
         Construcție  masivă, cu un contur octogonal neregulat și în formă de
piramidă, Mausoleul prezintă o simetrie perfectă față de axa est-vest care reprezinăa și calea de acces. Întregul ansamblu este format din: mausoleu, muzeul luptelor de la Mărășești, platforme ți terase exterioare, terasarea în trepte, alei de acces,
ansamblul statuar ți monumentul ce marchează perimetrul in care a fost amplasat Mormântul Eroului Necunoscut între anii 1950-1993.
         În mausoleu se află depuse rămășitele eroilor din peste 250 de mari unități ale Armatei Române: Regimentele 18, 23, 31, 41, 48, 75 Infanterie; 1926 eroi nominalizați, 106 eroi necunoscuți – depuși în 152 cripte individuale; 8 cripte comune cu 3000 eroi și 600 în osuarul central de sub sarcofagul generalului Eremia Grigorescu (reînhumat aici în 29.08.1924).



Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva"

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, a fost ridicată de obștea sătească încă din veacul al-XVII-lea. Edificiul înfățișează planul de veche
 tradiâie al navei dreptunghiulare cu partea de vest poligonală și absida
 altarului decroșată.
Valoarea artistiăa a bisericii este întregiăa de o interesantă pictuăa
 murală, iar decorația realizată în frescă constituie podoaba de preț a
monumentului.
Totul demonstreazî ca mețterii locali, au creat acest lăcaș de cultîîn consonanță cu „arhitecții” existenți la acea vreme, meșteri ce s-au

priceput să construiască frumos și trainic.




Biserica de lemn de la Vrâncioaia
Acest lăcaș de cult clasat, datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind construit din lemn de către meșterii locali.
Planul Bisericii “Sfântul Nicolae” este monovanat, având pereții înălțați pe o temelie de piatră de râu, cu rol în protejarea materialului lemnos folosit în

 construcție. Accesul în incintă se face printr-o ușă din lemn, după ce se urcă două trepte din lespezi de piatră.
Acoperișul cu învelitoare din șindrilă, unic pentru întregul edificiu înglobează și volumul bolților încununat de cruci din fier forjat. Interiorul este reprezentat de icoanele pictate pe lemn, cu scene din viața sfinților, precum și de icoanele
împărătești vopsite cu roșu.

În patrimoniul bisericii se mai păstrează o ladă de zestre țărănească, din lemn în care își păstrau preoții veșmintele.


Biserica "Ovidenia", Odobești

Biserica „Ovidenia”, a fost construită în anul 1670 de către Iordache
Cantacuzino și refăcută în 1695.
          Biserica are inscripționat, deasupra ușii de la intrare simbolul heraldic,
vulturul bicefal  al familiei Cantacuzino. În perioada 1785-1790 această biserică a fost refăcută de către medelnicerul Pamfil, cel care a ridicat și Beciul Domnesc pentru domnitorul Mihai Sturza.
          În urma cutremurului din 1940, biserica a fost transformată în ruină. Preotul Gh.Bivolaru împreună cu preotul Costica Popa inițiază în 1980 consolidarea

monumentului, care este finalizat după Revoluție.


Casa memorială a lui Moș Ion Roată, Câmpuri
  Casa lui Moș Ion Roată, monument istoric, reprezintă o casă țărănească de sfârșit de secol XIX. Aici s-a amenajat o expoziție în memoria celui care a reprezentat judetul Putna în calitate de deputat în divanul Ad-hoc al Moldovei .
Transformarea casei fostului deputat în Casa Memorială în anul 1959, cu ocazia centenarului Unirii Principatelor Române, este “un gând curat de recunostinta si veneratie pentru unul din românii adevarati pentru care idea de dreptate si cinste, dragoste de neam, au fost mai presus de orice”.